Filosofie No Iuni De Baz Volumul 1

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE

Download Filosofie No Iuni De Baz Volumul 1 PDF/ePub or read online books in Mobi eBooks. Click Download or Read Online button to get Filosofie No Iuni De Baz Volumul 1 book now. This website allows unlimited access to, at the time of writing, more than 1.5 million titles, including hundreds of thousands of titles in various foreign languages. If the content not found or just blank you must refresh this page

Filosofie No Iuni De Baz Volumul 1

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : Nicolae Sfetcu
language : ro
Publisher: Nicolae Sfetcu
Release Date :

Filosofie No Iuni De Baz Volumul 1 written by Nicolae Sfetcu and has been published by Nicolae Sfetcu this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on with Education categories.

O introducere prin noțiuni de bază în lumea filosofiei, cu răspunsuri la cele mai profunde întrebări pe care ni le punem cu toții, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon și Confucius până la gânditorii moderni. Un ghid pentru natura fundamentală a existenței, a societății și a modului în care gândim. După o prezentare generală a filosofiei, cu istoria filosofiei, ramuri ale filosofiei, concepte filosofice și școli și tradiții filosofice, sunt abordate subiecte specifice în filosofie, precum Dumnezeu (religia), binele și răul (etica), drepturile animalelor, filosofia politicii, aparență și realitate, filosofia științei, filosofia minții, și arta (estetica). Filosofia este studiul problemelor generale și fundamentale cu privire la chestiuni precum existența, cunoașterea, valorile, rațiunea, mintea și limba. Metodele filosofice includ întrebări, discuții critice, argumente raționale și prezentări sistematice. Întrebările filosofice clasice includ atât întrebări abstracte (Este posibil să cunoști ceva și să o demonstrezi? Ce este cel mai real?) cât și întrebări mai practice și concrete (Există o modalitate optimă de a trăi? Este mai bine să fii drept sau nedrept? Au oamenii liberul arbitru?) Filosofia se distinge de alte modalități de abordare a acestor probleme prin abordarea critică, în general, sistematică, și dependența de argumentele raționale. Alte investigații sunt strâns legate de artă, știință, politică sau alte activități. De exemplu, este frumusețea obiectivă sau subiectivă? Există multe metode științifice sau doar una? Este utopia politică un vis plin de speranță sau fantezie fără speranță? Principalele sub-domenii ale filosofiei academice includ metafizica ("preocupată de natura fundamentală a realității și a ființei"), epistemologia (despre "natura și bazele cunoașterii [și]... limitele și valabilitatea ei"), etica, estetica, filosofia politică, logica, filosofia științei și istoria filosofiei occidentale. Multe dezbateri filosofice care au început în antichitate sunt încă dezbătute și astăzi. CUPRINS: 1 Filosofia - Introducere - - Cunoașterea - - Progresul filosofic - Categorii - - Metafizică - - Epistemologia - - Teoria valorilor - - - Etica - - - Estetica - - - Filosofia politică - - Logica, știința și matematica - - - Logica - - - Filosofia științei - - Istoria filosofiei - - Școlile filosofice - - Filosofie aplicată - Societate - Profesional - Non-profesionali - Rolul femeilor - Cultura populară - 1.1 Cunoașterea - - Definirea cunoaşterii în filosofie - - Comunicarea cunoașterii - - Cunoașterea situată - - Cunoașterea parțială - - Cunoașterea științifică - - Semnificația religioasă a cunoașterii - - - Ca o măsură a religiozității (în sociologia religiei) - 1.1.1 Teoria cunoașterii - - Mediul relativ la cunoaștere - - Originea teoriei cunoașterii - - - Modelul lui Francis Bacon - - - Modelul lui Karl Popper - - Primul pas introductiv în teoria cunoașterii - - Modelul teoretic de acces la cunoaștere - - Crearea cunoașterii - - Relațiile dintre mediul specific și cunoașterea - - - Legătura dintre cunoaștere și credință - - - - Adevărata credință justificată - - - Legătura dintre cunoaștere și cunoștință - - - Legătura dintre cunoaștere și informații - - - Legătura dintre cunoaștere și tehnică - 1.1.2 Știința cogniției - - Principii - - - Niveluri de analiză - - - Caracterul interdisciplinar - - - Știința cogniției: termenul - 1.2 Teorii filosofice - 1.3 Probleme filosofice - - Estetica - - - Esențialism - - - Obiecte de artă - - Filosofia limbajului - - - Contrafactuale - - Epistemologie - - - Problema Gettier - - - Problema criteriului - - - Problema Molyneux - - - Trilemma Münchhausen - - - Qualia - - Etică - - - Norocul moral - - - Cunoașterea morală - - Filosofia matematicii - - - Obiecte matematice - - Metafizică - - - De ce există ceva mai degrabă decât nimic - - - Problema universalelor - - - Principiul individualizării - - - Paradoxul soriților - - - Paradoxul lui Tezeu - - - Implicații materiale - - Filosofia minții - - - Problema minte-corp - - - Cogniție și inteligența artificială - - - Problema dificilă a conștiinței - - Filosofia științei - - - Problema inducției - - - Problema demarcării - - - Realism - - Metafilosofie - - - Progresul filosofic 2 Istoria filosofiei - Filosofia occidentală - Filosofia Orientului Mijlociu - Filosofia indiană - - Filosofia Jain - - Filosofia budistă - - Filosofii hindu - Filosofia din Asia de Est - Filosofia africană - Filosofia americană indigenă - 2.1 Filosofia antică - - Filosofia chineză - - Filosofia greacă - - Filosofia romană - - Filosofia indiană - - Filosofia iraniană - - Filosofia evreiască - 2.1.1 Platon - - Influențe intelectuale asupra lui Platon - - - Pitagora - - - Heraclit și Parmenide - - - Socrate - 2.1.2 Aristotel - - Viaţa - 2.2 Filosofia occidentală - - Antichitate - - - Perioada pre-socratică - - - Socrate - - - Platon - - - Aristotel - - Evul Mediu - - Renaşterea - - Modernă - - - Modernă timpuriu (secolele XVII și XVIII) - - - Modernă târzie (sec. XIX) - - Contemporană (secolele XX și XXI) - - - Filosofia analitică - - - Filosofia continentală - - - - Existenţialism - - - - Idealismul german - - - - Marxismul și teoria critică - - - - Fenomenologie și hermeneutică - - - - Structuralism și post-structuralism - - - Pragmatism - - - Filosofia procesului - - - Tomism - - Subdiscipline filosofice occidentale - 2.2.1 David Hume - 2.2.2 Immanuel Kant - - Biografie - - - Tânăr savant - 2.3 Filosofia orientală - - Filosofia indiană - - Filosofii budiști - - Filosofii din Asia de Est - - - China - - - Filosofia modernă din Asia de Est - - - - China - - - - Japonia - - - - Coreea de Nord - 2.3.1 Filosofia chineză - - Credințele timpurii - - Prezentare generală - - Confucianism - - Legalism - - Mohism - - Taoism - 2.4 Filosofia contemporană - - Profesionalizarea - - - Procesul - - - Filosofia profesională actuală - - Diviziunea analitic - continental - - - Începutul diviziunii - - - Filosofia analitică - - - Filosofia continentală - - În afara profesiei 3 Ramuri ale filosofiei - 3.1 Epistemologia - - Context și semnificație - - Cunoașterea - - - Cunoașterea că, cunoașterea cum și cunoașterea directă - - - Credință - - - Adevăr - - - Justificare - - - Problema lui Gettier - - - Externalism și internalism - - - Problema valorii - - Dobândirea de cunoaștere - - - Cunoaștere a priori și a posteriori - - - Distincție analitic-sintetic - - - Știința ca achiziție de cunoștințe - - Problema regresului - - - Răspuns la problema regresului - - - Fundaționalismul - - - Coerentismul - - - Funderentismul - - - Infinitism - - Ramuri sau școli de gândire - - - Istoric - - - Empirism - - - Idealism - - - Raţionalism - - - Constructivism - - - Pragmatism - - - Epistemologie naturalizată - - - Pramana indiană - - - Scepticism - - Problema scepticismului - 3.2 Filosofia limbajului - - Istorie - - - Filosofia antică - - - Filosofia medievală - - - Filosofia modernă - - - Filosofia contemporană - - Subiecte și sub-domenii majore - - - Compoziție și părți - - - Natura sensului - - - Referinţă - - - Mintea și limba - - - - Înnăscut și învățat - - - - Limba și gândul - - - Interacțiunea socială și limba - - Limbajul și filosofia continentală - - Probleme în filosofia limbajului - - - Imprecizia - - - Problema universalului și a compoziției - - - Natura limbajului - - - Abordări formale versus informale - - - Traducere și interpretare - 3.3 Logica - - Concepte - - - Forma logică - - - Semantică - - - Inferență - - - Sisteme logice - - - Logică și raționalitate - - - Concepte rivale - - Tipuri - - - Logica silogistică - - - Logica propozițională - - - Logica predicatelor - - - Logica modală - - - Raționament informal și dialectică - - - Logica matematică - - - Logica filosofică - - - Logica computațională - - - Logica non-clasică - - Controverse - - - "Este logica empirică?" - - - Implicare: Strictă sau materială - - - Tolerarea imposibilului - - - Respingerea adevărului logic - 3.3.1 Filosofia logicii - - Adevăr - - - Purtătorii de adevăr - - - Adevăruri analitice, adevăr logic, valabilitate, consecință logică și implicare - 3.3.2 Logica propozițională - - Explicaţie - - Istorie - - Terminologie - - Noțiuni de bază - - - Închiderea sub operații - - - Argument - 3.3.3 Logica predicatelor - - Introducere - - Sintaxa - - - Alfabetul - - - - Simboluri logice - - - - Simboluri non-logice - - - Regulile formării - - - - Termeni - - - - Formule - - - - Convenții notaționale - - - Variabile libere și legate - - Semantica - - - Structuri de prim ordin - - - Evaluarea valorilor de adevăr - - - Valabilitate, satisfabilitate și consecință logică - - - Algebrizare - - - Teorii, modele și clase elementare de prim ordin - - - Domenii goale - 3.3.4 Logica modală - - Dezvoltarea logicii modale - - Semantica - - - Teoria modelului - - - Sisteme axiomatice - - - Teoria dovezilor structurale - - - Metode de decizie - - Tipuri de logici modale - - - Logica aletică - - - Logica epistemică - - - Logica temporală - - - Logica deontică - - - Logica doxastică - - - Alte logici modale - - Ontologia posibilității - - Controverse - 3.3.5 Declarații - - Declarația ca o entitate abstractă - 3.3.6 Dileme - - Utilizarea dilemei în logică - 3.4 Metafizica - - Fundament epistemologic - - Întrebări centrale - - - Ontologie (ființă) - - - Identitate și schimbare - - - Spațiu și timp - - - Cauzalitatea - - - Necesitate și posibilitate - - Întrebări periferice - - - Cosmologie și cosmogonie - - - Mintea și materia - - - Determinism și liber arbitru - - - Tipuri naturale și sociale - - - Număr - - - Metafizica aplicată - - Metafizica în știință - - Respingerea metafizicii - - Etimologie - - Istorie și școli de metafizică - - - Preistorie - - - Epoca de bronz - - - Grecia presocratică - - - China clasică - - - Socrate și Platon - - - Aristotel - - - India clasică - - - - Sămkhya - - - - Vedānta - - - Metafizica budistă - - - Metafizica islamică - - - Scolasticismul și Evul Mediu - - - Raționalismul continental - - - - Wolff - - - Empirismul britanic - - - Kant - - - Filosofia modernă târzie - - - Filosofia analitică timpurie și pozitivismul - - - Filosofia continentală - - - Metafizica procesului - - - Filosofia analitică contemporană - 3.4.1 Ontologia - - Prezentare generală - - - Unele întrebări fundamentale - - - Concepte - - - Tipuri - - Istorie - - - Originile - - - - Parmenide și monismul - - - - Pluralismul ontologic - - - - Platon - - Ontologia în știință - - Alte subiecte ontologice - - - Formațiuni ontologice - - - Certitudine ontologică și epistemologică - - - Corpul și mediul, care pun la îndoială semnificația ființei - - - Ontologie și limbă - - - Ontologie și geografia umană - - - Realitate și actualitate - - - Ontologie microcosmică - - - Argumentul ontologic - 3.4.2 Filosofia spațiului și timpului - - Abordări antice și medievale - - Realism și anti-realism - - Absolutism și relaționalism - - - Leibniz și Newton - - - Mach - - - Einstein - - Convenţionalism - - Structura spațiu-timpului - - - Relativitatea simultaneității - - - Invarianță vs. covarianță - - - Cadre istorice - - - Găuri - - Direcția timpului - - - Soluție de cauzalitate - - - Soluție termodinamică - - - Soluții legice - - Flux temporal - - Dualități - - Presentismul și eternismul - - Endurantismul și perdurantismul - 3.4.3 Filosofia acțiunii - 3.5 Alte ramuri ale filosofiei - 3.5.1 Axiologia - - Istorie - - Probleme în studiile de comunicare - 3.5.2 Cosmologia - - Discipline - - - Cosmologie fizică - - - Cosmologia religioasă sau mitologică - - - Cosmologia filosofică - 3.5.3 Metafilosofia - - Relația cu filosofia - - Terminologie - 3.5.3.1 Hermeneutica - - Etimologie - - - Etimologia populară - - Hermeneutica filosofică - - - Hermeneutica modernă - - - - Schleiermacher (1768-1834) - - - - Dilthey (1833-1911) - - - - Heidegger (1889-1976) - - - - Gadamer (1900-2002) și colab. - - - - Noua hermeneutică - - - - Hermeneutica marxistă - - - - Hermeneutica obiectivă - 3.6 Filosofia practică - - Scopul filosofiei - - - Ontologie - - - Axiologie - - - Epistemologie - - Proces - 3.7 Filosofia teoretică 4 Concepte filosofice - 4.1 Concepte - - Concepte în teoria reprezentării minții - - Natura conceptelor - - - Concepte a priori - - - Conținutul încorporat - - - Ontologie - - Reprezentări mentale - - Teorii notabile privind structura conceptelor - - - Teoria clasică - - - - Argumente împotriva teoriei clasice - - - Teoria prototipului - - - Teoria-teorie - - Ideastezia - - Etimologie - 4.2 Conceptualism - - Conceptualismul în scholasticism - - Conceptualismul modern - - Conceptualismul și experiența perceptuală - 4.3 Materialism - - Prezentare generală - - Istorie - - - Perioada axială - - - Era comună - - - Filosofia modernă - - - Filosofia contemporană - - - - Filosofia continentală - - - - Filosofia analitică - - Definirea materiei - - Fizicalismul - - Critici și alternative - - - Din partea oamenilor de știință - - - - Mecanica cuantică - - - - Fizica digitală - - - Opinii religioase și spirituale - - - Obiecții filosofice - - - - Idealisme - - - Materialismul ca metodologie - 4.4 Idealism - - Definiții - - Idealismul clasic - - - Filosofia pre-socratică - - - Platonismul și neoplatonismul - - Filosofia creștină - - Filosofia chineză - - Idealismul subiectiv - - Idealismul transcendental - - Idealismul obiectiv - - - Idealismul absolut - - - Idealismul real - - - Idealism pluralist - 4.5 Realism - - Istoria realismului metafizic - - - Filosofia greacă antică - - - Filosofia medievală - - - Filosofia modernă timpurie - - - Filosofia modernă târzie - - - Filosofia contemporană - 4.6 Empirism - - Istorie - - - Fundal - - - Empirismul timpuriu - - - Italia Renașterii - - - Empirismul britanic - - - Fenomenalism - - - Empirismul logic - - - Pragmatism - 4.7 Nominalism - - Istorie - - - Filosofia greacă veche - - - Filosofia medievală - - - Filosofia modernă și contemporană - - Problema universalelor - - Tipuri - - - Filosofie analitică și matematică - - Critica originilor istorice ale termenului - 4.8 Atomism - - Reducționism - - Antichitate - - - Atomismul grecesc - - - - Geometrie și atomi - - - - Respingerea în aristotelianism - - - - Atomismul antic târziu - - - - Atomism și etică - - - Atomismul indian - - Evul Mediu - - - Hinduismul medieval - - - Budismul medieval - - - Islamul medieval - - - Creștinătatea medievală - - Renașterea atomismului - - - Corpuscularianism - - Teoria atomică modernă - 4.9 Monism - - Definiții - - Istorie - - În filosofie - - - Tipuri - - - Filosofi moniști - - - - Pre-socratici - - - - Post-socratici - - - - Moderni - - - - Moniști în neuroștiințe - 4.10 Relativism - - Forme de relativism - - - Relativism antropologic versus relativism filosofic - - - Relativism descriptiv versus relativism normativ - - Poziții înrudite și contrastante - - Critici - - Puncte de vedere filosofice - - - Antichitate - - - - Sofism - - - - Pironism - - - Modern - - - - Bernard Crick - - - - Paul Feyerabend - - - - Thomas Kuhn - - - - George Lakoff și Mark Johnson - - - - Robert Nozick - - - - Joseph Margolis - - - - Richard Rorty - - - - Nalin de Silva - - - Postmodernism - 4.11 Emergența - - În filosofie - - - Definiții - - - Emergența puternică și slabă - - - Calitate obiectivă sau subiectivă - 4.12 Absolut - - Încercările de formulare conceptuală - - - Coincidentia oppositorum a lui Mircea Eliade - - - Mysterium tremendum et fascinans al lui Rudolf Otto - - - "Sensul elementar" al lui Lonergan - 4.13 Argumente - - Formal și informal - - Tipuri standard - - - Argumente deductive - - - Argumente inductive - 4.14 Enactivism - - Aspecte filosofice 5 Școli și tradiții filosofice - 5.1 Tradiții majore în filosofie - 5.1.1 Filosofia analitică - - Istorie - - - Analiza lingvistică ideală - - - Pozitivismul logic - - - Analiza limbajului obișnuit - - Conceptul analitic contemporan - - - Filosofia minții și știința cognitivă - - - Etica în filosofia analitică - - - - Meta-etica - - - - Etica normativă - - - - Etica aplicată - - - Filosofia analitică a religiei - - - Filosofia politică - - - - Liberalism - - - - Marxism analitic - - - - Comunitarismul - - - Metafizica analitică - - - Filosofia limbajului - - - Filosofia științei - - - Epistemologie - - - Estetică - 5.1.2 Filosofia continentală - - Termenul - - Istorie - - Evoluții anglo-americane recente - 5.2 Mișcări filosofice - 5.2.1 Antichitate - 5.2.1.1 Confucianism - - Terminologie - - - Cinci viziuni clasice (五 经, Wǔjīng) și confucianiste - - Doctrine - - - Teorie și teologie - - - - Tiān și zeii - - - Moralitate socială și etică - - - - Umanitate - - - - Rit și centrare - - - - Loialitate - - - - Pietatea filială - - - Relaţii - - - Junzi - - - Rectificarea numelor - - Istorie - - Guvernare - - Meritocrație - - Influențe - - - În Europa secolului al XVII-lea - - Critici - - - Femeile în gândirea confuciană - 5.2.1.2 Platonism - Filosofie - Istorie - - Filosofia antică - - - Academia - - - Academia sceptică - - - Platonismul mediu - - - Neoplatonism - - Filosofia medievală - - - Creștinismul și platonismul - - Filosofia modernă - - - Renaştere - - Filosofia contemporană - - - Platonismul modern - - - - Analitic - - - - Continental - 5.2.1.2.1 Realismul platonic - - Universale - - - Teorii despre universale - - - Forme - - Particulare - - Critici - - - Critica inherenței - - - Critica conceptelor fără percepție senzorială - 5.2.1.3 Aristotelianism - - Istorie - - - Grecia antica - - - Imperiul Bizantin - - - Lumea islamică - - - Europa de Vest - - - Era modernă - - - Aristotelianismul contemporan - - Critici - 5.2.1.4 Pitagorism - - Istorie - - Tradiții filosofice - - - Akousmatikoi - - - Ritualuri - - Filosofie - - - Aritmetică și numere - - - Geometrie - - - Muzică - - - Armonie - - - Cosmologie - - - Justiţie - - - Trup si suflet - - - Vegetarianism - - Filosofi femei - - Influența asupra lui Platon și Aristotel - - Neopitagorism - - Influența ulterioară - - - Creștinismul timpuriu - - - Numerologie - - - Matematică - - - Evul Mediu - - - Știința occidentală - 5.2.1.5 Pironism - - Origini - - Filosofie - - Practica - - - Cele zece moduri ale lui Aenesidemus - - - Cele cinci moduri ale lui Agrippa - - Texte - - Asemănări cu budismul - - Influența - 5.2.1.6 Stoicism - - Nume - - Obiectivele de bază - - Istorie - - Logica - - - Logica propozițională - - - Categorii - - - Epistemologie - - Fizică - - Etica - - - Doctrina „lucrurilor indiferente” - - - Exercițiu spiritual - - Filosofia socială - 5.2.1.7 Cinism - - Etimologie - - Filosofia - - Istoria cinismului - - - Influențe - - - Simbolisme - - - Antistene - - - Diogene de Sinope - - - Crates din Teba - - - Alți cinici - - Cinismul în lumea romană - - Cinism și creștinism - - - Isus ca cinic evreiesc - - - Influențe cinice asupra creștinismului timpuriu - 5.2.2 Perioada medievală - 5.2.2.1 Neo-confucianism - - Originile - - Filosofia - - Canonul confucianist - - Noul confucianism - 5.2.2.2 Neoplatonism - - Origini ale termenului - - Originile și istoria neoplatonismului clasic - - - Elenism - - - Saccas - - - Plotin - - - Porfir - - - Iamblichus - - - Academii - - Idei - - - Unul - - - Emanații - - - - Demiurg sau Nous - - - - Anima mundi - - - - Lumea fenomenală - - - Ierarhie cerească - - - Rău - - - Întoarcerea la Unul - 5.2.2.3 Tomism - - Filosofia tomistică - - - Prezentare generală - - - 24 teze tomistice - - - - Ontologie - - - - Cosmologie - - - - Psihologie - - - - Dumnezeu - - Metafizica - - - Predicaţia - - - Ființa - - - Cauzalitatea - - - Bunătate - - - Existența lui Dumnezeu - - - Viziunea despre Dumnezeu - - Antropologia - - - Sufletul - - - Etica - - - Legea - - - Liberul arbitru - - Epistemologia - - Impact - - Perspective academice - - - René Descartes - - - G. K. Chesterton - - Școli și interpretări recente - - - Tomismul neo-scolastic - - - Tomismul din Cracovia - - - Tomismul existențial - - - Tomismul River Forest - - - Tomismul transcendental - - - Tomismul Lublin - - - Tomismul analitic - - Critici - 5.2.2.4 Scolastica - - Etimologie - - Istorie - - - Scholastica timpurie - - - Înalta scolastică - - - Scolastica spaniolă - - - Scolastica analitică - - Metoda scolastică - - Instruirea scolastică - 5.3 Perioada modernă - 5.3.1 Empirism - - Etimologie - - Istorie - - - Empirismul timpuriu - - - Italia Renașterii - - - Empirismul britanic - 5.3.2 Esențialism - - În filosofie - - - Esențialismul metafizic - - - În etică - 5.3.3 Existențialism - - Etimologie - - Aspecte definiționale și fundal - - Concepte - - - Existența precede esența - - - Absurditatea - - - Facticitatea - - - Autenticitate - - - Altul și Privirea - - - Angoasa și teama - - - Disperarea - - Opoziția la pozitivism și raționalism - - Religie - - Confuzia cu nihilismul - - Istorie - - - Secolul al XIX-lea - - - - Kierkegaard și Nietzsche - - - - Dostoievski și Sartre - - - Începutul secolului XX - - - După al doilea război mondial - - Influențe în afara filosofiei - - - Artă - - - - Film și televiziune - - - - Literatură - - - - Teatru - - - Psihanaliză și psihoterapie - - Critici - - - Critici generale - - - Filosofia lui Sartre - 5.3.4 Idealismul german - - Înțelesul idealismului - - Istorie - - Teoreticienii - - - Kant - - - Jacobi - - - Reinhold - - - Schulze - - - Fichte - - - Schelling - - - Schleiermacher - - - Maimon - - - Hegel - - Răspunsuri - - - Neokantianism - - - Hegelianism - - - Schopenhauer - - - Idealismul britanic - - - Statele Unite - - - Ortega y Gasset - - - George Santayana - - - G. E. Moore - - - Slavoj Žižek - - - Hannah Arendt - 5.3.5 Logicism - - Prezentare generală - - Originea numelui „logicism” - - Intenția, sau obiectivul, logismului - - Epistemologie, ontologie și logicism - - Neo-logicism - 5.3.6 Pozitivismul logic - - Originile - - Definiții - - Dezvoltare - - Rădăcini - - - Limba - - - Logicismul - - - Empirismul - - Istoria timpurie - - - Viena - - - Berlin - - - Rivali - - - Export - - Principii - - - Decalaj analitic / sintetic - - - Decalaj observare / teorie - - - Semnificație cognitivă - - - - Verificare - - - - Confirmare - - - - Verificare slabă - - Filosofia științei - - - Explicaţie - - - Unitatea științei - - - Reducerea teoriei - - Critici - - - Quine - - - Hanson - - - Popper - - - Kuhn - - - Putnam - - Declinul - 5.3.7 Marxism - - Etimologie - - Prezentare generală - - Materialismul istoric - - - Critica capitalismului - - - Clase sociale - - Revoluție, socialism și comunism - - Marxismul clasic - - Marxismul academic - - Critica - - - Critici generale - - - Critici epistemologice și empirice - - - Critici socialiste - - - Critici anarhiste și libertariene - - - Critici economice - 5.3.8 Poststructuralism - - Post-structuralism și structuralism - - - Controverse - - Istorie - - Lucrări majore - - - Barthes și nevoia de metalimbaj - - - Prelegerea lui Derrida la Johns Hopkins - 5.3.9 Pragmatism - - Origini - - Obiectivele de bază - - - Anti-reificarea conceptelor și teoriilor - - - Naturalism și anti-cartesianism - - - Reconcilierea anti-scepticismului și a falibilismului - - - Teoria pragmatistă a adevărului și a epistemologiei - - În alte domenii ale filosofiei - - - Filosofia științei - - - Logică - - - Metafizică - - - Filosofia minții - - - Etică - - - Estetică - - - Filosofia religiei - - Neopragmatism - - Moștenirea și relevanța contemporană - - - Efecte asupra științelor sociale - - - Efecte asupra administrației publice - - - Efecte asupra feminismului - - Critici - 5.3.10 Raționalism - - Utilizarea filosofică - - - Teoria justificării - - - Tezele raționalismului - - - - Teza de intuiție/deducție - - - - Teza cunoașterii înnăscute - - - - Teza conceptului înnăscut - - - - Celelalte două teze - - Fundal - - Istorie - - - Filosofia raționalistă din antichitate - - - - Pitagora (570–495 î.e.n.) - - - - Platon (427-347 î.e.n.) - - - - Aristotel (384-322 î.e.n.) - - - Evul Mediu - - - Raționalismul clasic - - - - René Descartes (1596–1650) - - - - Baruch Spinoza (1632–1677) - - - - Gottfried Leibniz (1646–1716) - - - - Immanuel Kant (1724-1804) - - - Raționalismul contemporan - 5.3.11 Structuralism - - Variații - - - Realism structural epistemic - - - - Problema Newman - - - - - Răspuns la problema Newman - - - - Critici suplimentare - - - Realism structural ontic - - Definiția structurii - - Structuri propuse 6 Dumnezeu (Religia) - Concepții generale - - Unicitatea - - Teismul, deismul și panteismul - - Alte concepte - Perspective non-teiste - - Agnosticismul și ateismul - - Antropomorfism - 6.1 Filosofia religiei - - Prezentare generală - - Teme și probleme de bază - - - Realitatea Fundamentală - - - - Monoteism - - - - Concepții non-teistice - - - Credința și rațiunea - - - Ştiinţă - - - Experiență religioasă - - - - Tipuri - - - - Perenialism vs constructivism - 6.2 Argumentul teleologic (Argumentul designului inteligent) - - Istorie - - - Filosofia clasică - - - - Socratici și pre-socratici - - - - Platon și Aristotel - - - - Era romană - - - Filosofie și teologie medievală - - - - Scriitori creștini clasici târzii - - - - Filosofia islamică - - - - Filosofia evreiască - - - - Thomas Aquinas - - - Modernitatea - - - - Newton și Leibniz - - - - Empirici britanici - - - - Teologia naturală a lui Derham - - - - Analogia ceasornicarului - - - Adepți recenți - - - - Argumente probabilistice - - - - Universul bine ajustat - - - - Știința creației și proiectarea inteligentă - - - - Eficiența nerezonabilă a matematicii - - - - Propunerea „a treia cale” - - - - Întregul în interacție - - Discuții similare în alte civilizații - - - Hinduism - - - Critica budistă a logicii hinduse Nyaya - - - Confucianism - - - Taoism - - Critici ale argumentului teleologic - - - Clasici - - - David Hume - - - Immanuel Kant - - - Nu dovedește existența lui Dumnezeu - - - Argumentul improbabilității - - - Un argument greșit - - - Percepția scopului în biologie - - - Fideism - - - Alte critici - 6.3 Argumentul ajustării fine - - Argumente filosofice - - Design inteligent - - Critici ale argumentului ajustării fine - 6.4 Argumentul cauzei primare (Argumentul cosmologic) - - Istoria - - Versiuni ale argumentului - - - Argumentul din contingență - - - In esse și in fieri - - - Argumentul cosmologic Kalām - - - Argumentul metafizic pentru existența lui Dumnezeu - - Critica argumentului Primei Cauze - - - Ce este cauza Primei Cauze? - - - Nu este o dovadă pentru un Dumnezeu teist - - - Existența buclelor cauzale - - - Existența lanțurilor cauzale infinite - - - Cosmologia Big Bang - 6.5 Argumentul ontologic - - Clasificare - - Dezvoltare - - - Anselm - - - René Descartes - - - Baruch Spinoza - - - Gottfried Leibniz - - - Mulla Sadra - - - Immanuel Kant - - - Kurt Gödel - - - Versiuni modale ale argumentului ontologic - - - - Hartshorne și Malcolm - - - - Alvin Plantinga - - - Dictonul lui Sankara - - - Raționament automat - - - Alte formulări - - Critica argumentului ontologic - - - Gaunilo - - - Thomas Aquinas - - - David Hume - - - Immanuel Kant - - - Douglas Gasking - - - Coerența unei ființe maxime - - - Existența vs. esența - 6.6 Cunoașterea, dovada și existența lui Dumnezeu - - Poziții - - Probleme filosofice - - - Problema supranaturalului - - - Natura dovezilor și argumentelor relevante - - - Diferit de gândirea occidentală - 6.7 Problema răului - - Formulare și argumente detaliate - - - Problema logică a răului - - - Problema demonstrativă a răului - - - Problema răului și a suferinței animalelor - - Filosofii - - - Epicur - - - David Hume - - - Gottfried Leibniz - - - Thomas Robert Malthus - - - Immanuel Kant - - Corolare - - - Problema binelui - - - Moralitatea - - Încercări de soluționare a problemei răului - - - Teism sceptic - - - - Răspunsuri „bine mai mare” - - - - Liberul arbitru - - - - Liberul arbitru și suferința animalelor - - - - Raiul și liberul arbitru - - - - Teodicul procesului - - - Teodicul creator de suflete sau irenean - - - - Teodicul cruciform - - - Viața de apoi - - - Negarea existenței răului - - - - Răul ca absența binelui (teoria privării) - - - Răul ca iluzie - - - Întoarcerea meselor - - - Motive ascunse - - - Vieți anterioare și karma - - - Pandeism - - - Provocarea Dumnezeului rău - 6.8 Liberul arbitru - - Filosofia occidentală - - Liberul arbitru în teologie - - Pledoarii comune - 6.8.1 Argumentul din liberul arbitru - - Omnisciența și liberul arbitru - - Argumentul din liberul arbitru pentru inexistența lui Dumnezeu - 6.9 Argumentul din miracole - - Critici - - David Hume despre miracole - - - Argumentul - - - Critica - 6.10 Argumentul jucătorului: Pariul lui Pascal - - Pariul - - Explicaţie - - - Incapacitatea de a crede - - - Analiza cu teoria deciziei - - - Neînțelegerea pariului - - Critica argumentului jucătorului - - - Eșecul de a dovedi existența lui Dumnezeu - - - Argumentul din revelații inconsistente - - - Argumentul din credința neautentică - 6.11 Credința religioasă - - Etapele dezvoltării credinței - - - Etapele credinței - - Opinii religioase - - - Credința Bahá'í - - - Budism - - - Creştinism - - - - Opinii apologetice creștine - - - - Catolicism - - - - Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (mormonii) - - - Hinduism - - - Islam - - - Iudaism - - - Sikhism - - Validitatea epistemologică - - - Fideism - - - Suport - - - Critici - 6.12 Moartea - - Termeni asociaţi - - Senectutea - - Semne de moarte biologică - - Conceptul de moarte - - Moartea în societate şi cultură - 6.13 Epicureism - - Istorie - - Filosofie - - Etica - - Politica - - Religie - - Epistemologie - - Tetrapharmakos - - Critici - 6.13.1 Hedonism - - Istoria dezvoltării - - - Civilizația sumeriană - - - Egiptul antic - - - Școli clasice din antichitate - - - - Școala cirenaică - - - Epicureismul - - - Yangism - - - Iudaism - - - Creştinism - - - Hinduism - - - Utilitarism - - - Libertinaj - - Abordări contemporane - - - Michel Onfray - - - Aboliţionism - - - Dan Haybron - - Hedonismul ca bază științifică pentru previziuni viitoare pe termen lung - - Critici - 6.14 Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - - Puncte de vedere religioase - - - Religia greacă antică - - - Marii maeştri - - - Budism - - - Creştinism - - Etica nemuririi - - - Indezirabilitatea nemuririi

Covid 19 Pandemic Philosophical Approaches

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : Nicolae Sfetcu
language : en
Publisher: Nicolae Sfetcu
Release Date :

Covid 19 Pandemic Philosophical Approaches written by Nicolae Sfetcu and has been published by Nicolae Sfetcu this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on with Health & Fitness categories.

The paper begins with a retrospective of the debates on the origin of life: the virus or the cell? The virus needs a cell for replication, instead the cell is a more evolved form on the evolutionary scale of life. In addition, the study of viruses raises pressing conceptual and philosophical questions about their nature, their classification, and their place in the biological world. The subject of pandemics is approached starting from the existentialism of Albert Camus and Sartre, the replacement of the exclusion ritual with the disciplinary mechanism of Michel Foucault, and about the Gaia hypothesis, developed by James Lovelock and supported in the current pandemic by Bruno Latour. The social dimensions of pandemics, their connection to global warming, which has led to an increase in infectious diseases, and the deforestation of large areas, which have caused viruses to migrate from their native area (their "reservoir") are highlighted below. The ethics of pandemics is approached from several philosophical points of view, of which the most important in a crisis of such global dimensions is utilitarianism which involves maximizing benefits for society in direct conflict with the usual (Kantian) view of respect for people as individuals. After a retrospective of the COVID-19 virus that caused the current pandemic, its life cycle and its history, with an emphasis on the philosophy of death, the concept of biopower initially developed by Foucault is discussed, with reference to the practice of modern states of control of the populations and the debate generated by Giorgio Agamben who states that what is manifested in this pandemic is the growing tendency to use the state of emergency as a normal paradigm of government. An interesting and much debated approach is the one generated by the works of Slavoj Žižek, who states that the current pandemic has led to the bankruptcy of the current "barbaric" capitalism, wondering if the path that humanity will take is a neo-communism. Another important negative effect is desocialization, with the conclusion of some philosophers that we cannot exist independently of our relationships with others, that a person's humanity depends on the humanity of those around him. The last section is dedicated to forecasting what the world will look like after the pandemic, and there are already signs of a paradigm shift, including the sudden disappearance of the "wall" ideology: a cough was enough to make it suddenly impossible to avoid the responsibility that every individual has it towards all living beings for the simple fact that he is part of this world, and of the desire to be part of it. The whole is always involved in part, because everything is, in a sense, in everything and in nature there are no autonomous regions that are an exception. The COVID-19 pandemic seems to restore the supremacy that once belonged to politics. One of the virtues of the virus is its ability to generate a more sober idea of ​​freedom: to be free means to do what needs to be done in a specific situation. CONTENTS: Abstract Introduction 1 Viruses 1.1 Ontology 2 Pandemics 2.1 Social dimensions 2.2 Ethics 3 COVID-19 3.1 Biopolitics 3.2 Neocommunism 3.3 Desocialising 4 Forecasting Bibliography DOI: 10.13140/RG.2.2.31039.74405/1

Intelligence From Natural Origins To Artificial Frontiers Human Intelligence Vs Artificial Intelligence

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : Nicolae Sfetcu
language : en
Publisher: Nicolae Sfetcu
Release Date : 2024-07-09

Intelligence From Natural Origins To Artificial Frontiers Human Intelligence Vs Artificial Intelligence written by Nicolae Sfetcu and has been published by Nicolae Sfetcu this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 2024-07-09 with Computers categories.

The parallel history of the evolution of human intelligence and artificial intelligence is a fascinating journey, highlighting the distinct but interconnected paths of biological evolution and technological innovation. This history can be seen as a series of interconnected developments, each advance in human intelligence paving the way for the next leap in artificial intelligence. Human intelligence and artificial intelligence have long been intertwined, evolving in parallel trajectories throughout history. As humans have sought to understand and reproduce intelligence, AI has emerged as a field dedicated to creating systems capable of tasks that traditionally require human intellect. This book examines the evolutionary roots of intelligence, explores the emergence of artificial intelligence, examines the parallel history of human intelligence and artificial intelligence, tracing their development, interactions, and profound impact they have had on each other, and envisions future landscapes where intelligence converges human and artificial. Let's explore this history, comparing key milestones and developments in both realms.

Fizica Fenomenologic

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : Nicolae Sfetcu
language : ro
Publisher: MultiMedia Publishing
Release Date : 2019-02-16

Fizica Fenomenologic written by Nicolae Sfetcu and has been published by MultiMedia Publishing this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 2019-02-16 with Science categories.

Un compendiu care se dorește a fi exhaustiv pentru domeniul fizicii, cu accent pe explicarea fenomenelor și aplicațiilor practice. O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii ale fizicii, cel mai important domeniu al științei pe care se bazează toate celelalte abordări teoretice și explicații ale fenomenelor științifice. Primele două capitole, Știința” și ”Fizica”, explorează principalele teme și teorii ale științei și filozofiei contemporane a științei în general, și fizicii în particular, evidențiind întrebările fascinante și provocatoare actuale. ”Mecanica” prezintă o privire de ansamblu asupra mecanicii clasice,cu o acoperire a principiilor și tehnicilor fundamentale, un domeniu vechi dar care se află la baza întregii fizicii, și care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare rapidă. Se subliniază principiile de bază fenomenologice, fără a insista pe un formalism excesiv. Capitolul ”Materia” descrie perspectivă contemporană asupra materiei, care ia în considerare toate entităţile ştiinţifice observabile, în funcţie de condiţiile termodinamice precum fi temperatura şi presiunea (solid, lichid, gaz, plasma) și tranziţiile de fază. În ”Căldura” se abordează conceptul de temperatură, și modalități de măsurare, și aplicații practice în inginerie. Un punct de vedere contemporan privind energia, termodinamica și legile ei, cu detalierea celor mai importante principii care o guvernează. Un capitol special este dedicat schimbărilor climatice și încălzirii globale actuale. Capitolul ”Sunetul” explorează lumea sunetelor - cum se generează, se propagă, se percep și se înregistrează sunetele, în natură și în activitatea umană. Informații utile, la nivel fenomenologic, despre vibrații și unde, acustică, și sunete muzicale: caracteristici, descrieri fizice, fenomene specifice. Despre muzică și acustica instrumentelor muzicale. ”Electricitate și magnetism” este o introducere în lumea electromagnetismului, cu ajutorul unui aparat matematic minimal, și cu exemple și aplicații din viața reală. Un domeniu care reprezintă o parte importantă a vieții noastre. Capitolul acoperă toate subiectele introductive standard, respectiv electrostatica, curentul electric, magnetismul, inducția electromagnetică. ”Lumina” este o introducere în fenomenologia opticii geometrice, fizice și cuantice, și a teoriei culorilor în conexiune cu teoriile fundamentale ale luminii. Despre proprietățile luminii, absorbția și și emisia luminii. ”Fizica atomică și nucleară” abordează, pe lângă cele două enomene din titlu, radioactivitatea, fizica particulelor, fisiunea, fuziunea și energia nucleară. Conținutul oferă o perspectivă modernă a domeniului, simultan cu o retrospectivă istorică a dezvoltării salecu accent pe explicațiile fizice ale fenomenelor, ocurența naturală, măsurare, și utilizarea practică a fenomenelor respective. ”Relativitatea” include cele două mari teorii dezvoltate de Albert Einstein, teoria relativității speciale și relativitatea generală, cu ecuațiile lui Einstein, unde ”spațiu-timpul spune materiei cum să se miște, iar materia spune spațiu-timpului cum să se curbeze.” ”Mecanica cuantică” este o introducere la nivel fenomenologic, cu un aparat matenatic minimal, în mecanica cuantică, un ghid pentru cine dorește să înțeleagă cea mai modernă, mai complexă și mai neconformă disciplină fizică, un domeniu care a schimbat fundamental percepțiile oamenilor de știință despre Lume. Ultimele două capitole prezintă cele mai noi descoperiri științifice din domeniul fizicii și problemele rămase încă fără răspuns (”Perspective”), și o introducere în sisteme de măsurare și lucrul cu vectori (”Anexe”) DOI: 10.58679/MM42671 CUPRINS Volumul 1: 1 Știința - - - 1.1 Măsurători științifice - - - - - - 1.1.1 Analiza dimensională - - - 1.2 Matematica - - - 1.3 Metode științifice - - - - - - 1.3.1 Investigații științifice - - - - - - 1.3.2 Elementele metodelor științifice idealizate - - - - - - 1.3.3 Aspecte ale metodelor științifice - - - - - - 1.3.4 Alte aspecte ale metodelor științifice - - - 1.4 Teorii științifice - - - 1.5 Atitudinea științifică - - - 1.6 Filosofia științei - - - 1.7 Știința și tehnologia - - - 1.8 Știința și arta - - - 1.9 Știința și religia - - - 1.10 Pseudoștiința - - - - - - - - - Metodologie științifică 2 Fizica - - - Cercetarea în fizică - - - Domenii de aplicare și obiective - - - Ramuri ale fizicii - - - 2.1 Filosofia fizicii - - - - - - 2.1.1 Filosofia spațiului și timpului 3 Mecanica - - - 3.1 Prima lege de mișcare a lui Newton - Inerția - - - - - - 3.1.1 Aristotel despre mișcare - - - - - - 3.1.2 Sistemul heliocentric - - - - - - 3.1.3 Galileo și turnul înclinat - - - - - - 3.1.4 Experimentele lui Galileo Galilei cu planul înclinat - - - - - - 3.1.5 Prima lege de mișcare a lui Newton - - - - - - 3.1.6 Forța netă - - - 3.2 Mișcarea liniară - - - - - - 3.2.1 Mișcarea este relativă (Invarianța galileană) - - - - - - 3.2.2 Dimensiuni - - - - - - 3.2.3 Viteza - - - - - - - - - 3.2.3.1 Viteza instantanee - - - - - - - - - 3.2.3.2 Viteza medie - - - - - - 3.2.4 Viteza vectorială - - - - - - 3.2.4.1 Viteza vectorială variabilă - - - - - - 3.2.5 Accelerația - - - - - - 3.2.6 Căderea liberă - - - - - - 3.2.6.1 Ecuațiile căderii libere - - - 3.3 A doua lege a lui Newton - - - - - - 3.3.1 Forța determină accelerația (Forța) - - - - - - 3.3.2 Frecarea - - - - - - 3.3.3 Masa și greutatea - - - - - - 3.3.3.1 Masa se opune accelerației (Masa și inerția) - - - - - - 3.3.4 A doua lege de mișcare a lui Newton - - - 3.4 A treia lege de mișcare a lui Newton - - - - - - 3.4.1 Forțe și interacțiuni - - - - - - 3.4.2 A treia lege de mișcare a lui Newton (Acțiunea și reacția) - - - - - - 3.4.3 Acțiunea și reacțiunea - - - - - - 3.4.4 Sumarul celor trei legi ale lui Newton (Legile mișcării ale lui Newton) - - - - - - 3.4.5 Statica - - - - - - 3.4.6 Dinamica 3.5 Impuls - - - 3.5.1 Impulsul newtonian - - - 3.5.2 Variația de impuls - - - 3.5.3 Conservarea impulsului - - - 3.5.4 Coliziuni - - - 3.5.4.1 Coliziunea inelastică - - - 3.6 Energia - - - - - - 3.6.1 Lucru mecanic - - - - - - 3.6.2 Puterea - - - - - - 3.6.3 Energia mecanică - - - - - - 3.6.4 Energia potențială - - - - - - 3.6.5 Energia cinetică - - - - - - 3.6.6 Lucrul mecanic și energia - Principiul lucru mecanic-energie - - - - - - 3.6.7 Conservarea energiei - - - - - - 3.6.8 Mașini - - - - - - 3.6.9 Eficiența conversiei energiei - - - - - - 3.6.10 Surse de energie - - - 3.7 Mișcarea de rotație - - - - - - 3.7.1 Mișcarea circulară - - - - - - 3.7.2 Inerția rotațională (Momentul de inerție) - - - - - - 3.7.3 Cuplul (Momentul forței) - - - - - - 3.7.4 Centrul de masă și centrul de greutate - - - - - - 3.7.5 Echilibru mecanic - Stabilitatea - - - - - - 3.7.6 Forța centripetă - - - - - - 3.7.7 Forța centrifugă - - - - - - 3.7.7.1 Forța centrifugă în cadru de referință în rotație - - - - - - 3.7.8 Gravitația artificială - - - - - - 3.7.9 Momentul unghiular - - - - - - 3.7.9.1 Conservarea momentului unghiular - - - 3.8 Gravitația - - - - - - 3.8.1 Legea universală a gravitației - - - - - - 3.8.1.1 Constanta gravitațională universală, G - - - - - - 3.8.1.2 Legea inversului pătratului în gravitație - - - - - - 3.8.1.3 Greutatea și imponderabilitatea - - - - - - 3.8.2 Maree - - - - - - 3.8.2.1 Mareele oceanelor - - - - - - 3.8.2.2 Mareea Pământului - - - - - - 3.8.2.3 Mareea atmosferei Pământului - - - - - - 3.8.2.4 Mareele lunare - - - - - - 3.8.3 Câmpul gravitațional - - - - - - 3.8.3.1 Gravitația în interiorul unei planete (Teorema carcasei) - - - - - - 3.8.3.2 Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - - - - - - 3.8.3.3 Teoria gravitației lui Einstein - - - - - - 3.8.3.4 Găuri negre - - - - - - 3.8.3.5 Gravitația universală (Gravitația în Univers) - - - - - - 3.8.3.4 Anti-gravitaţia - - - 3.9 Mișcarea proiectilelor și sateliților (Balistica) - - - - - - 3.9.1 Mișcarea proiectilelor - - - - - - 3.9.2 Proiectile lansate orizontal - - - - - - 3.9.3 Proiectile lansate sub un anumit unghi - - - - - - 3.9.4 Sateliți artificiali - - - - - - - - - Lansarea pe orbită - - - - - - 3.9.5 Orbite circulare ale sateliților - - - - - - 3.9.6 Orbite eliptice - - - - - - 3.9.7 Legile lui Kepler - - - - - - 3.9.8 Energia sateliților - - - - - - 3.9.9 Viteza de scăpare 4 Materia - - - 4.1 Natura atomică a materiei - - - - - - 4.1.1 Ipoteze atomice - - - - - - 4.1.2 Proprietățile atomilor - - - - - - 4.1.3 Imagistica atomică - - - - - - 4.1.4 Structura atomului - - - - - - 4.1.5 Elemente (Elemente chimice) - - - - - - 4.1.6 Tabelul periodic al elementelor - - - - - - 4.1.7 Izotopi (Variații, ocurența, aplicații) - - - - - - 4.1.8 Compuși și amestecuri - - - - - - 4.1.9 Molecule - - - - - - 4.1.10 Antimateria - - - - - - 4.1.11 Materia întunecată - - - 4.2 Solide - - - - - - 4.2.1 Micrograful lui Muller (Microscopia cu ioni în câmp) - - - - - - 4.2.2 Structura cristalelor - - - - - - 4.2.3 Densitatea solidelor - - - - - - 4.2.4 Elasticitatea - - - - - - 4.2.5 Tensiunea și comprimarea (Rezistența materialelor) - - - 4.3 Lichide - - - - - - 4.3.1 Presiunea - - - - - - 4.3.1.1 Presiunea în lichid - - - - - - 4.3.2 Flotabilitatea - - - - - - 4.3.3 Principiul lui Arhimede - - - - - - 4.3.4 Forțe în cazurile scufundării și plutirii - - - - - - 4.3.5 Flotarea (Principiul flotării) - - - - - - 4.3.6 Principiul lui Pascal - - - - - - 4.3.7 Tensiunea superficială - - - - - - 4.3.8 Capilaritatea - - - 4.4 Gaze - - - - - - 4.4.1 Atmosfera - - - - - - 4.4.1.1 Presiunea atmosferică - - - - - - 4.4.2 Barometru - - - - - - 4.4.3 Legea lui Boyle - - - - - - - - - Sistemul respirator uman - - - - - - 4.4.4 Flotabilitatea în aer (Aerostate) - - - - - - - - - Baloane - - - - - - 4.4.5 Principiul lui Bernoulli - - - - - - 4.4.6 Aplicații - - - - - - 4.4.7 Efectul Coandă - - - 4.5 Plasma - - - - - - 4.5.1 Plasma în natură, artificială și aplicații 5 Căldura - - - 5.1 Temperatura, căldura și expansiunea - - - - - - 5.1.1 Temperatura - - - - - - - - - 5.1.1.1 Temperaturi negative - - - - - - 5.1.2 Căldura - - - - - - 5.1.3 Măsurarea căldurii (Măsurarea temperaturii) - - - - - - 5.1.4 Capacitatea calorică specifică (Capacitatea calorică) - - - - - - 5.1.5 Dilatarea termică - - - 5.2 Transferul de căldură - - - - - - 5.2.1 Conducția termică - - - - - - 5.2.2 Convecția - - - - - - 5.2.3 Radiația termică - - - - - - 5.2.4 Emisia de energie radiantă (Emisivitatea) - - - - - - 5.2.5 Absorbția energiei radiante - - - - - - 5.2.6 Reflexia energiei radiante (Reflectanța) - - - - - - 5.2.7 Răcirea radiativă - - - - - - 5.2.8 Legea de răcire a lui Newton - - - - - - 5.2.9 Energia solară - Celule solare - - - - - - - - - - - - Celule fotovoltaice - - - - - - 5.2.10 Transferul termic - - - - - - - - - - - - Schimbătoare de căldură - - - 5.3 Schimbări climatice - - - - - - 5.3.1 Cauze - - - - - - 5.3.2 Evidențe fizice - - - - - - 5.3.3 Efectul de seră - - - - - - 5.3.4 Încălzirea globală - - - - - - 5.3.5 Efecte observate și așteptate asupra mediului - - - - - - 5.3.6 Efectele asupra sistemelor sociale - - - 5.4 Schimbarea de fază - - - - - - 5.4.1 Evaporarea - - - - - - 5.4.2 Condensarea - - - - - - 5.4.2.1 Ceaţa - - - - - - 5.4.2.2 Nori - - - - - - 5.4.3 Fierberea - - - - - - 5.4.4 Înghețarea/Solidificarea - - - - - - 5.4.5 Topirea - - - - - - 5.4.6 Energia și schimbările de fază (Căldura latentă) - - - 5.5 Termodinamica - - - - - - 5.5.1 Concepte în termodinamică - - - - - - 5.5.2 Zero absolut - - - - - - Temperaturi negative - - - - - - 5.5.3 Energia internă - - - - - - 5.5.4 Prima lege a termodinamicii - - - - - - 5.5.5 Procese adiabatice - - - - - - 5.5.6 Meteorologia (Fizica norilor) - - - - - - 5.5.7 A doua lege a termodinamicii - - - - - - - - - Principiul lui Carnot - - - - - - 5.5.8 Motoare termice - - - - - - 5.5.9 Tendința de la ordine la dezordine (Ordinea și dezordinea) - - - - - - 5.5.10 Entropia 6 Sunetul - - - 6.1 Vibrații și unde - - - - - - 6.1.1 Pendul - - - - - - 6.1.2 Descrierea undelor - - - - - - 6.1.3 Mișcarea undelor (Unde mecanice) - - - - - - Polarizarea - - - - - - 6.1.4 Viteza undelor - - - - - - 6.1.5 Unde transversale - - - - - - - - - Undele electromagnetice - - - - - - 6.1.6 Unde longitudinale - - - - - - - - - Unde sonore - - - - - - - - - - - - Unde de presiune - - - - - - 6.1.7 Interferența undelor - - - - - - 6.1.8 Unde staționare - - - - - - 6.1.9 Efectul Doppler - - - - - - 6.1.10 Unde de șoc - - - 6.2 Acustica - - - - - - 6.2.1 Cum se generează sunetele - - - - - - 6.2.2 Natura sunetului în aer - - - - - - 6.2.3 Media care transmit sunetele (Fizica sunetelor) - - - - - - 6.2.4 Viteza sunetului în aer (Viteza sunetului) - - - - - - 6.2.5 Reflexia sunetului - Ecoul - - - - - - 6.2.6 Refracția sunetului - - - - - - 6.2.7 Energia în undele sonore - - - - - - 6.2.8 Vibrații forțate - Oscilații - - - - - - 6.2.9 Rezonanța - - - - - - 6.2.10 Bătăi - - - 6.3 Sunete muzicale - - - - - - 6.3.1 Înălțimea sunetelor - - - - - - 6.3.2 Intensitatea și volumul sunetelor - - - - - - 6.3.3 Calitatea sunetului - - - - - - 6.3.4 Instrumente muzicale - - - - - - 6.3.5 Analiza Fourier - - - - - - 6.3.6 Disc compact (CD) 7 Electricitate și magnetism - - - 7.1 Electricitatea - - - - - - 7.1.1 Forțe electrice - - - - - - 7.1.2 Sarcini electrice - - - - - - 7.1.3 Conservarea sarcinii - - - - - - 7.1.4 Legea lui Coulomb - - - - - - 7.1.5 Conductori și izolatori (Rezistența electrică și conductanța electrică) - - - - - - 7.1.6 Semiconductori - - - - - - 7.1.7 Superconductori (Superconductivitatea) - - - - - - 7.1.8 Electricitatea statică - - - - - - 7.1.8.1 Încărcarea electrică prin frecare și contact - - - - - - - - - Efectul triboelectric - - - - - - 7.1.8.2 Încărcarea electrică prin inducție - - - - - - 7.1.9 Polarizarea sarcinilor (Dielectrici) - - - - - - - - - Condensatori - - - - - - 7.1.10 Câmpul electric - - - - - - 7.1.11 Ecranarea electromagnetică - - - - - - 7.1.12 Potențialul electric - - - - - - 7.1.13 Stocarea energiei electrice - - - - - - 7.1.14 Generator Van de Graaff - - - 7.2 Curent electric - - - - - - 7.2.1 Circulația sarcinilor electrice - - - - - - 7.2.2 Curentul electric (Convenții) - - - - - - 7.2.3 Surse de tensiune - - - - - - 7.2.4 Rezistența electrică (Rezistența electrică și conductanța) - - - - - - 7.2.5 Legea lui Ohm - - - - - - 7.2.6 Curent continuu și curent alternativ - - - - - - 7.2.7 Conversia de la curent alternativ la curent continuu (Redresoare) - - - - - - 7.2.8 Electroni într-un circuit electric - - - - - - 7.2.9 Puterea electrică - - - - - - - - - Curent alternativ - - - - - - - - - Câmpuri electromagnetice - - - - - - 7.2.10 Circuite electrice - - - - - - 7.2.10.1 Circuite serie - - - - - - 7.2.10.2 Circuite paralel - - - 7.3 Magnetism - - - - - - 7.3.1 Forțe magnetice - - - - - - 7.3.2 Poli magnetici - - - - - - - - - Polul geomagnetic - - - - - - - - - Dipoli magnetici - - - - - - 7.3.3 Câmpuri magnetice - - - - - - 7.3.4 Domenii magnetice - - - - - - 7.3.5 Curenți electrici și câmpuri magnetice (Legea Biot–Savart și Legea lui Ampère) - - - - - - 7.3.6 Electromagneți - - - - - - 7.3.6.1 Electromagneți supraconductori - - - - - - 7.3.7 Forța Lorentz și forța Laplace - - - - - - 7.3.8 Forța asupra conductoarelor electrice în câmp magnetic (Forța Laplace) - - - - - - 7.3.9 Contoare electrice - - - - - - 7.3.10 Motoare electrice - - - - - - 7.3.11 Câmpul magnetic al Pământului - - - - - - 7.3.12 Radiații cosmice - - - 7.4 Inducția electromagnetică - - - - - - 7.4.1 Electromagnetism - - - - - - 7.4.2 Inducția electromagnetică (Aplicații) - - - - - - 7.4.3 Legea lui Faraday (a inducției) - - - - - - 7.4.4 Generatoare de curent alternativ (Alternatoare) - - - - - - 7.4.5 Centrale electrice (Generarea electricității) - - - - - - 7.4.5.1 Hidrocentralele Porţile de Fier - - - - - - 7.4.6 Turbogeneratoare - - - - - - 7.4.7 Generatoare magnetohidrodinamice - - - - - - 7.4.8 Transformatoare - - - - - - 7.4.10 Transmisia energiei electrice - - - - - - 7.4.11 Câmpul electromagnetic Volumul 2: 8 Lumina - - - 8.1 Proprietățile luminii - - - - - - 8.1.1 Unde electromagnetice - - - - - - 8.1.1.1 Viteza undelor electromagnetice - - - - - - 8.1.2 Spectrul electromagnetic - - - - - - 8.1.3 Materiale transparente - - - - - - 8.1.4 Materiale opace (Opacitatea) - - - - - - 8.1.5 Umbra - - - - - - 8.1.6 Sistemul vizual uman (Ochiul) - - - - - - 8.1.7 De ce este apusul de Soare roșu? - - - - - - 8.1.8 De ce sunt norii colorați? - - - - - - 8.1.9 Ce culoare are apa? - - - 8.2 Culori - - - - - - 8.2.1 Reflexia selectivă (Culoarea unui obiect) - - - - - - 8.2.2 Transmiterea selectivă (Transparența și translucența) - - - - - - 8.2.3 Amestecul luminii colorate (Amestecul culorilor) - - - - - - 8.2.4 Culori complementare - - - - - - 8.2.5 Amestecul pigmenților colorați (Pigmenți) - - - - - - 8.2.6 De ce e cerul albastru? - - - 8.3 Reflexia și refracția (Optica geometrică) - - - - - - 8.3.1 Reflexia - - - - - - 8.3.2 Principiul timpului cel mai scurt (Principiul lui Fermat) - - - - - - 8.3.3 Legea reflexiei - - - - - - 8.3.4 Oglinzi plane (Oglinzi) - - - - - - 8.3.5 Reflexia difuză - - - - - - 8.3.6 Refracția - - - - - - 8.3.7 Mirajul - - - - - - 8.3.8 Dispersia - - - - - - 8.3.9 Curcubeul - - - - - - 8.3.10 Reflexia internă totală - - - - - - 8.3.11 Lentile - - - - - - 8.3.11.1 Formarea imaginilor prin lentile - - - - - - 8.3.11.2 Defecte ale lentilelor - - - 8.4 Undele luminoase (Optica fizică) - - - - - - 8.4.1 Principiul Huygens–Fresnel - - - - - - 8.4.2 Difracția luminii - - - - - - 8.4.3 Interferența optică - - - - - - 8.4.4 Interferența pe straturi subțiri - - - - - - 8.4.5 Polarizarea - - - - - - 8.4.6 Vederea tridimensională (Percepția în adâncime) - - - - - - 8.4.7 Holografia - - - 8.5 Emisia luminii (Surse de lumină) - - - - - - 8.5.1 Excitarea (Stări excitate) - - - - - - 8.5.2 Spectrul de emisie al luminii - - - - - - 8.5.3 Incandescența - - - - - - 8.5.4 Spectrul de absorbție (Spectroscopia de absorbție) - - - - - - 8.5.5 Fluorescența - - - - - - 8.5.6 Lămpi fluorescente - - - - - - 8.5.7 Fosforescența - - - - - - 8.5.8 LED - - - - - - 8.5.9 Lămpi cu LED - - - - - - 8.5.10 Laser - - - - - - 8.5.11 Extreme Light Infrastructure (ELI) - - - 8.6 Cuanta de lumină (Fotoni) - - - - - - 8.6.1 Nașterea teoriei cuantice (Optica cuantică) - - - - - - 8.6.2 Cuantificarea și constanta lui Planck - - - - - - 8.6.3 Efectul fotoelectric - - - - - - 8.6.4 Dualitatea undă-particulă - - - - - - 8.6.5 Experimentul celor două fante - - - - - - 8.6.6 Difracția electronilor - - - - - - 8.6.7 Principiul incertitudinii - - - - - - 8.6.8 Complementaritatea 9 Fizica atomică și nucleară - - - 9.1 Atomul și cuanta - - - - - - 9.1.1 Descoperirea nucleului atomic - - - - - - 9.1.2 Descoperirea electronului - - - - - - 9.1.3 Spectroscopia atomică - Linii spectrale - - - - - - 9.1.4 Modelul Bohr al atomului - - - - - - 9.1.5 Mărimea relativă a atomilor (Raza atomilor) - - - - - - 9.1.6 Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor - - - - - - 9.1.7 Mecanica cuantică - - - - - - 9.1.8 Principiul corespondenței - - - 9.2 Nucleul atomic și radioactivitatea - - - - - - 9.2.1 Razele X - - - - - - 9.2.2 Radiații alfa, beta și gama - - - - - - 9.2.3 Nucleul atomic - - - - - - 9.2.4 Forțe nucleare - - - - - - 9.2.5 Izotopi - - - - - - 9.2.6 De ce sunt radioactivi atomii? (Dezintegrarea radioactivă) - - - - - - 9.2.7 Timpul de înjumătățire (Dezintegrarea radioactivă) - - - - - - 9.2.8 Detectoare de radiații (Detectoare de particule) - - - - - - 9.2.9 Transmutarea elementelor (Transmutarea nucleară) - - - - - - 9.2.10 Transmutarea naturală (Transmutarea în univers) - - - - - - 9.2.11 Transmutarea artificială (Transmutarea artificială a deșeurilor nucleare) - - - - - - 9.2.12 Izotopi radioactivi (Radionuclizi) - - - - - - 9.2.13 Datarea radiometrică - - - - - - 9.2.14 Datarea cu carbon (Datarea cu radiocarbon) - - - - - - 9.2.15 Datarea cu uraniu - - - - - - 9.2.16 Efectele radiațiilor asupra oamenilor - - - - - - 9.2.17 Dozarea radiațiilor - - - 9.3 Fizica particulelor - - - - - - 9.3.1 Particule elementare (Modelul Standard) - - - - - - 9.3.2 Extensii ale Modelului Standard - - - - - - 9.3.3 Protoni - - - - - - 9.3.4 Neutroni - - - - - - 9.3.5 Electroni - - - - - - 9.3.6 Cuarci - - - - - - 9.3.7 Fotoni - - - - - - 9.3.8 Gluoni - - - - - - 9.3.9 Bosoni W și Z - - - - - - 9.3.10 Neutrini - - - - - - 9.3.11 Fizica acceleratorilor - - - 9.4 Fisiunea și fuziunea nucleară - - - - - - 9.4.1 Fisiunea nucleară - - - - - - 9.4.2 Reactoare de fisiune nucleară (Reactoare nucleare) - - - - - - 9.4.3 Reactoare nucleare cu apă grea presurizată - CANDU - - - - - - - - - Reactorul CANDU - - - - - - - - - Centrala Nucleară de la Cernavodă - - - - - - 9.4.4 Plutoniu - - - - - - 9.4.5 Reactoare nucleare reproducătoare - - - - - - 9.4.6 Energia de fisiune (Energia nucleară) - - - - - - - - - Centrale nucleare - - - - - - - - - Energia nucleară în România - - - - - - 9.4.7 Echivalența masă-energie în reacțiile nucleare - - - - - - 9.4.8 Fuziunea nucleară - - - - - - 9.4.9 Controlul fuziunii (Energia de fuziune) 10 Relativitatea - - - 10.1 Teoria specială a relativității - - - - - - 10.1.1 Cadre de referință, coordonate și transformarea Lorentz - - - - - - 10.1.2 Experimentul Michelson-Morley pentru confirmarea eterului - - - - - - 10.1.3 Postulatele teoriei speciale a relativității - - - - - - 10.1.4 Simultaneitatea (Relativitatea simultaneității) - - - - - - 10.1.5 Spațiu-timp - - - - - - 10.1.6 Dilatarea timpului - - - - - - 10.1.7 Paradoxul gemenilor - - - - - - 10.1.8 Însumarea vitezelor - - - - - - 10.1.9 Călătoriile în cosmos - - - - - - 10.1.10 Contracția lungimii - - - - - - 10.1.11 Impulsul relativist (Cvadri-impuls) - - - - - - 10.1.12 Echivalența masă-energie (E = mc2) - - - - - - 10.1.13 Masa în relativitatea specială - - - - - - 10.1.14 Cauzalitatea și imposibilitatea depășirii vitezei luminii - - - - - - 10.1.15 Principiul corespondenței - - - 10.2 Teoria relativității generale - - - - - - Ecuațiile lui Einstein - - - - - - 10.2.1 Principiul echivalenței - - - - - - 10.2.2 Dilatarea gravitațională a timpului - - - - - - 10.2.3 Curbarea luminii de către gravitație (Lentile gravitaționale) - - - - - - 10.2.4 Desplasarea gravitațională spre roșu - - - - - - 10.2.5 Mișcarea lui Mercur (Precesia periheliului lui Mercur) - - - - - - 10.2.6 Gravitația, spațiul și o nouă geometrie (Geometria și gravitația) - - - - - - 10.2.7 Unde gravitaționale - - - - - - 10.2.8 Gravitația lui Newton și cea a lui Einstein 11 Mecanica cuantică - - - 11.1 Mecanica cuantică - - - - - - 11.1.1 Radiația corpului negru și cuantificarea lui Planck - - - - - - 11.1.2 Unde materiale - Relațiile de Broglie - - - 11.2 Dualitatea undă-particulă - - - - - - 11.2.1 Microscopul lui Heisenberg - - - - - - 11.2.2 Disputa Einstein-Bohr - - - - - - 11.2.3 Experimentul alegerii întârziate - - - 11.3 Ecuația de undă Schrödinger - - - - - - 11.3.1 Stări cuantice - - - - - - 11.3.2 Funcția de undă - - - - - - 11.3.3 Colapsul funcției de undă - - - - - - 11.3.4 Interpretarea probabilităților (Problema măsurătorilor) - - - - - - 11.3.5 Formularea spațiului de fază - - - 11.4 Pachete de unde - - - - - - 11.4.1 Aplicații ale relației de inertitudine - - - - - - 11.4.1.1 Relația de incertitudine timp-energie - - - - - - 11.4.1.2 Paradoxurile lui Zenon în mecanica cuantică - - - - - - 11.4.2 Funcții proprii - - - - - - 11.4.3 Operatorul impuls - - - - - - 11.4.4 Forma generală a ecuației Schrodinger: Operatorul hamiltonian - - - - - - 11.4.5 Postulatele mecanicii cuantice și semnificația măsurătorilor - - - 11.5 Soluții ale ecuației Schrödinger - - - - - - 11.5.1 Particulă într-o cutie unidimensională - - - - - - 11.5.2 Barieră rectangulară de potențial - - - - - - 11.5.3 Puț de potențial finit - - - - - - 11.5.4 Paritatea - - - - - - 11.5.5 Oscilatorul armonic unidimensional - - - - - - 11.5.6 Operatorul momentului unghiular - - - - - - 11.5.6.1 Relația de incertitudine dintre momentul unghiular și unghiul de rotație - - - - - - 11.5.7 Particule identice - - - - - - 11.5.8 Potențialul central (Potențialul cuantic) - - - - - - 11.5.9 Puțul de potențial - - - 11.6 Paradoxuri și interpretări ale mecanicii cuantice - - - - - - 11.6.1 Inseparabilitatea cuantică - - - - - - 11.6.2 Paradoxurile mecanicii cuantice - - - - - - 11.6.3 Paradoxul EPR - - - - - - 11.6.4 Interpretarea Copenhaga - - - - - - 11.6.5 Variabile ascunse - - - - - - 11.6.6 Paradoxul pisicii lui Schrödinger - - - - - - 11.6.7 Interpretarea ansamblului (statistică) - - - - - - 11.6.8 Interpretarea multiplelor lumi - - - 11.7 Stările cuantice conform lui Dirac - - - - - - 11.7.1 Ecuația de undă Dirac - - - - - - 11.7.2 Notația bra-ket în mecanica cuantică - - - 11.8 Corespondența cu mecanica clasică - - - - - - 11.8.1 Ecuația de mișare a lui Heisenberg (Reprezentările Heisenberg, Schrödinger și Dirac) - - - - - - 11.8.2 Teorema Ehrenfest și limita clasică a mecanicii cuantice - - - - - - 11.8.3 Aproximarea WKB - - - - - - 11.8.4 Teorema adiabatică - - - 11.9 Momentul unghiular și spinul - - - - - - 11.9.1 Momentul unghiular - - - - - - 11.9.2 Spin și matrice - - - - - - 11.9.3 Mecanica matriceală - - - - - - 11.9.3.1 Particule cu spin în câmp magnetic: Rezonanța magnetică nucleară - - - - - - 11.9.3.2 Precesia spinului în câmp magnetic (Rezonanța paramagnetică a electronilor) - - - - - - 11.9.4 Cuplarea momentelor unghiulare - - - - - - 11.9.5 Principiul de excluziune Pauli - - - - - - 11.9.6 Starea singlet și paradoxul EPR - - - - - - 11.9.7 Teorem Bell - - - - - - 11.9.8 Inegalitatea Bell - - - 11.10 Materia cuantică - - - - - - 11.10.1 Atomul de hidrogen - - - - - - 11.10.1.1 Atomul de hidrogen în interpretarea de la Copenhaga - - - - - - 11.10.2 Structura fină a hidrogenului - - - - - - 11.10.3 Interacția spin-orbită - - - - - - 11.10.4 Explicația cuantică a tabelului periodic al elementelor - - - - - - 11.10.5 Structura moleculelor - - - - - - 11.10.6 Condensat Bose-Einstein și condensat fermionic - - - - - - 11.10.7 Gazul Fermi și gazul Bose - - - 11.11 Perturbații - - - - - - 11.11.1 Metode de aproximare pentru stări staționare - - - - - - 11.11.2 Efectul Stark - - - - - - 11.11.3 Teoria perturbației dependente de timp - - - - - - 11.11.4 Perturbația periodică: Regula de aur a lui Fermi - - - - - - 11.11.5 Teoria dispersiei. Aproximarea Born. - - - - - - 11.11.6 Amplitudinea de împrăștiere - - - 11.12 Teoria cuantică a câmpului - - - - - - 11.12.1 Electrodinamica cuantică - - - - - - 11.12.2 Efectul Zeeman - - - - - - 11.12.3 Efectul Aharonov-Bohm - - - - - - 11.12.4 Cuantizarea fluxului magnetic - - - - - - 11.12.5 Filosofia macrorealismului și SQUID - - - 11.13 Modelul standard - - - - - - 11.13.1 Cromodinamica cuantică - - - 11.14 Gravitația cuantică - - - - - - 11.14.1 Gravitația cuantică în bucle - - - - - - 11.14.2 Teoria corzilor - - - - - - 11.14.3 Teoria finală - - - 11.15 Filosofia și interpretările mecanicii cuantice - - - - - - 11.15.1 Interpretări ale mecanicii cuantice - - - - - - 11.15.2 Măsurători în mecanica cuantică - - - - - - 11.15.3 Matricea de densitate - - - - - - 11.15.4 Interpretarea Von Neumann–Wigner 12 Perspective în fizică - - - 12.1 Probleme rezolvate recent în fizică - - - 12.2 Probleme nerezolvate în fizică Anexe - - - Anexa A1 Sisteme de măsură - - - Anexa A2 Vectori

Inteligen A De La Originile Naturale La Frontierele Artificiale Inteligen A Uman Vs Inteligen A Artificial

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : Nicolae Sfetcu
language : ro
Publisher: MultiMedia Publishing
Release Date : 2024-05-06

Inteligen A De La Originile Naturale La Frontierele Artificiale Inteligen A Uman Vs Inteligen A Artificial written by Nicolae Sfetcu and has been published by MultiMedia Publishing this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 2024-05-06 with Computers categories.

Istoria paralelă a evoluției inteligenței umane și a inteligenței artificiale este o călătorie fascinantă, evidențiind căile distincte, dar interconectate, ale evoluției biologice și inovației tehnologice. Această istorie poate fi văzută ca o serie de evoluții interconectate, fiecare progres în inteligența umană deschizând calea pentru următorul salt în inteligența artificială. Inteligența umană și inteligența artificială s-au împletit de mult timp, evoluând în traiectorii paralele de-a lungul istoriei. Pe măsură ce oamenii au căutat să înțeleagă și să reproducă inteligența, IA a apărut ca un domeniu dedicat creării de sisteme capabile de sarcini care necesită în mod tradițional intelect uman. Această carte analizează rădăcinile evolutive ale inteligenței, explorează apariția inteligenței artificiale, analizează istoria paralelă a inteligenței umane și a inteligenței artificiale, urmărind dezvoltarea lor, interacțiunile și impactul profund pe care l-au avut una asupra celeilalte, și imaginează peisajele viitoare în care converg inteligența umană și cea artificială.Să explorăm această istorie, comparând reperele cheie și evoluțiile din ambele tărâmuri. CUPRINS: Introducere - Ce este inteligența? - Conștiința - Mintea - - Computaționalism - - Conexionism - - Problema minte-corp - Inteligența emoțională - - Emoțiile - - Filosofia inteligenței emoționale - Inteligența animalelor Evoluția inteligenței umane - Hominidae - Homininae - Homo - Psihologia evoluționistă și noua gândire - Modele ale evoluției inteligenței umane - Inteligența umană de-a lungul vieții unei persoane Inteligența artificială - Definiții - - Agenți inteligenți - Obiectivele IA - - Alinierea IA - - Explicabilitatea IA - - Confinarea IA - Instrumente IA - - Tendințe - Testul Turing Evoluția inteligenței artificiale - Precursori ai IA - - Antichitate - - Evul Mediu - - Perioada modernă - Apariția inteligenței artificiale (1941-1956) - - Primele succese (1956-1974) - - Abordări ale IA - - Predicții nerealiste - Prima iarnă a IA (1974–1980) - Prima perioadă de avânt a IA (1980–1987) - - Sisteme expert - - Revoluția cunoașterii - - Reînvierea rețelelor neuronale - - Realizări - - Predicții nerealiste - A doua iarnă a IA (1987–1993) - - Realizări - A doua perioadă de avânt a IA (1993–2011) - - Realizări - Învățarea profundă, megadate (2011–2020) - - Predicții - - Probleme - Modele mari de limbaj (2020-prezent) - Ciclul de viață al IA - Inteligența artificială generală - Filosofia inteligenței artificiale - - Hubert Dreyfus - - Gândirea - - Conștiința inteligenței artificiale - - Computaționalism - - Creierul chinez (națiunea chineză) - - Camera chinezească - - Pinocchio - Implicații ale inteligenței artificiale - Efectul IA - Influența IA asupra activității umane - - Economie - - Sănătate - - Transport - - Educaţie - - Implicații sociale și etice - Influența IA asupra inteligenței umane - Securitatea cibernetică - Războiul electronic - Securitatea națională Etica inteligenței artificiale - Principiile etice ale IA - Provocări etice ale IA - Legile roboticii Riscuri și provocări - Amenințări ale IA - - Cutii negre - - Prejudecăți algoritmice - - Actorii de amenințare - - Metodologii de modelare a amenințărilor - - Taxonomia amenințărilor - - “Dreptul la explicație” - Riscuri ale IA - - Riscul existențial Perspective ale inteligenței artificiale - Convergențe și divergențe - Influența IA asupra inteligenței umane - Inteligența artificială generală – Singularitatea IA - - Scenarii AGI - - Experiment de gândire: Impasul decizional al AGI - - Controverse - - Previziuni - Transumanism - - Istoria transumanismului - - Critica transumanismului - - Noua eugenie - - Perspectivele transumanismului - Postumanism Concluzie Despre autor - Nicolae Sfetcu Despre editura - MultiMedia Publishing Bibliografie DOI: 10.58679/MM84472

Judaism For Christians

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : Sina Rauschenbach
language : en
Publisher: Rowman & Littlefield
Release Date : 2019-10-16

Judaism For Christians written by Sina Rauschenbach and has been published by Rowman & Littlefield this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 2019-10-16 with Religion categories.

Menasseh ben Israel (1604–1657) was one of the best-known rabbis in early modern Europe. In the course of his life he became an important Jewish interlocutor for Christian scholars interested in Hebrew studies and negotiated with Oliver Cromwell and Parliament the return of the Jews to England. Born to a family of former conversos, Menasseh was versed in Christian theology and astutely used this knowledge to adapt the content and tone of his publications to the interests and needs of his Christian readers. Judaism for Christians: Menasseh ben Israel (1604–1657) is the first extensive study to systematically focus on key titles in Menasseh’s Latin works and discuss the success and failure of his strategies of translation in the larger context of early modern Christian Hebraism. Rauschenbach also examines the mistranslation of his books by Christian scholars, who were not yet ready to share Menasseh’s vision of an Abrahamic theology and of a republic of letters whose members were not divided by denomination. Ultimately, Menasseh’s plans to use Jewish knowledge as an entrée billet for Jews into Christian societies proved to be illusory, as Christian readers understood him instead as a Jewish witness for “Christian truths.” Menasseh’s Jewish coreligionists disapproved of what they perceived to be his dangerous involvement in Christian debates, providing non-Jews with delicate information. It was only a century after his death that Menasseh became a model for new generations of Jewish scholars.

Conferinta Internationala Lumen 2011 Vol 1 Sectiunea Filosofie Si Stiinte Umaniste

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author :
language : ro
Publisher: Editura Lumen
Release Date : 2011

Conferinta Internationala Lumen 2011 Vol 1 Sectiunea Filosofie Si Stiinte Umaniste written by and has been published by Editura Lumen this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 2011 with Humanities categories.

New Serial Titles Classed Subject Arrangement

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author :
language : en
Publisher:
Release Date : 1976

New Serial Titles Classed Subject Arrangement written by and has been published by this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 1976 with Periodicals categories.

Filosofia Meritului

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : Anton P. Parlagi
language : ro
Publisher: Ideea Europeană - eBookuri.ro
Release Date : 2022-04-06

Filosofia Meritului written by Anton P. Parlagi and has been published by Ideea Europeană - eBookuri.ro this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 2022-04-06 with Philosophy categories.

În Filosofia meritului autorul foloseşte metoda fenomenologică pentru a prezenta evoluţia instituţiilor socio-morale care reglementează meritele; autorul propune în acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamentează teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimează social un merit specific unei comunităţi) şi politonomia (sistemul de norme prin care se instituţionalizează juridic meritul politic). Tratatul de Filosofie a meritului este structurat în trei părţi corespunzător celor trei domenii existenţiale în care se manifestă fiinţa umană, spiritual, social, politic. Lucrarea prezintă în extenso criteriile, principiile şi formele de manifestare a meritului, premisele constituirii sistemelor sociale de apreciere a meritului, natura bio-psihică şi socio-morală a meritelor precum şi caracterul normativ al meritelor politico-juridice. Prima parte abordează sfera meritele cu caracter antropologic, antroponomic şi antropocratic. Partea a doua prezintă în extenso meritele cu caracter sociologic, socionomic şi sociocratic şi partea a treia analizează formele de manifestare a meritului din perspectiva politologiei, a politonomiei şi a politocraţiei. În fiecare capitol se regăsesc argumente logice, etimologice şi sociologice care justifică aprecierea unor atribute şi calităţi umane ca merite individuale. Fiecare din cele douăzecişişapte de capitole explică un tip de merit din triplă perspectivă: ideală socială şi politică.

University Of California Union Catalog Of Monographs Cataloged By The Nine Campuses From 1963 Through 1967 Authors Titles

DOWNLOAD
AUDIOBOOK
READ ONLINE
Author : University of California (System). Institute of Library Research
language : en
Publisher:
Release Date : 1972

University Of California Union Catalog Of Monographs Cataloged By The Nine Campuses From 1963 Through 1967 Authors Titles written by University of California (System). Institute of Library Research and has been published by this book supported file pdf, txt, epub, kindle and other format this book has been release on 1972 with Catalogs, Union categories.